Colindatorii CLCT la Primăria municipiului Chişinău!

Anunțuri

Proiectul comunitar „Umăr la Umăr”

Descoperind în continuare, în arhiva colegilor noştri, noi poze de la activităţile din decembrie, ne amintim iarăşi şi iarăşi de caravana sărbătorilor de iarnă.

La finele lui 2011, tinerii voluntari din CLCT, alături de Centrul Adolescenţilor din cadrul DGETS, au pus umărul, conştiinţa şi buna dispoziţie la contribuţie. Toate pentru a readuce atmosfera şi sacralitatea sărbătorilor prin intermediul unor acţiuni de caritate.

Pe data de 29 decembrie, în cadrul proiectului comunitar „Umăr la Umăr”, au mers cu un program festiv şi diverse cadouri la Azilul Republican de Bătrîni şi Invalizi din Chişinău. Voluntarii au cîntat colinde şi au urat locatarii şi direcţia azilului cu versuri ce reflectau fidel planurile  societăţii pentru anul care avea să vină. Ei au cules zîmbete şi lacrimi de bucurie ale căror amintire o vor păstra mereu, căci acolo, tinerii au avut posibilitatea de a cunoaşte viaţa prin prisma unei alte realităţi, mai dure şi nevoiaşe.

În Ajunul Anului Nou, tinerii au hotărît să bucure copii de la Grădiniţa Complexului-pilot de pedagogie curativă „ORFEU”. Au mers la ei cu dulciuri, jucării şi, bineînşeles, cu căldura şi sprijinul sufletesc de care aveau cea mai mare nevoie. Consilierii recunosc şi acum că nu a fost simplu să interacţioneze cu acei copii, mai speciali decît alţii, dar, cu efort şi înţelegere, au reuşit să-i încadreze în diferite activităţi, oferindu-le şansa de a fi parte a unei societăţi.

CLCT a organizat o surpriză copilaşilor de la şcoala internat nr. 2 – o extraordinară amiază de 26 ianuarie la teatrul ’’ Licurici ’’, împreună cu coordonatoarea  Varvara Mironaş şi voluntarele  Axenti Aura  şi Iulia Mazilu , care au decis  să-i însoţiască  pe aceşti minunaţi copii. Au vizionat spectacolul ’’Omuleţii de zăpadă’’, s-au delectat cu un matineu formidabil: Moş Crăciun, cadouri, muzică, şi voie bună. Iar, spre final, consilierii nu au ezitat  sa-i intervieveze pentru o amintire frumoasă şi pentru a împărtăşi o experienţă pe cinste. Cu acordul coordonatoarei, au reuşit să posteze impresiile lor în cadrul emisiunii radio ’’ Cabaret cu De ce ’’, difuzată la Radio Moldova. Această zi rămîne ceva deosebit şi memorabil în conştiinţa voluntarilor.

Dăruirea din inimă naşte bunătate! Cu aşa motto-u mergem înainte în orice campanie de caritate şi mereu ne convingem de adevărul acestei spuse. Este o bunătate care ne însoţeşte pe tot parcursul anului.

Iulia Mazilu, Cătălina Olaru, Doina Pelin

Leadership şi dezvoltare personală

Astazi 16 decembrie 2011 CLCT-iștii precum şi unii reprezentanţi din consiliile liceale au asistat la un training cu genericul „Leadership şi dezvoltare personală „ organizat de Daniel Vodă – un adevărat lider  şi un voluntar extraordinar,deținătorul premiului „Voluntarul anului 2011” , dar și consilier de onoare a CLCT.

Training-ul a avut ca reper  poza din copilarie  a Angelei Melker , care ținea o  carte în mînă , și una  în care erau ilustraţi  marii preşedinţi ai unor ţări. Astfel sugerîndu-se că liderii sunt de două feluri: înnăscuţi și  cei care se formează pe parcursul vieţii.  Pe parcursul instruirii, cei prezenți au  enumerat  citeva din calitățile unui lider aevărat:

* Nu e egoist

* Nu e leneş

* Nu e o persoană tipică (s-a constatat ca  cea mai tipică persoană e un chinez in virsta de 28 de ani). Oamenii tipici au decizii de luat dar nu pentru toţi.Tipicitatea fiind ceva relativ.

* Un lider trebuie sa ştie să comunice. (Totul depinde de comunicare)

* Un lider poate forma relaţii. (Capacitatea de a numi pe cineva lider îi revine grupului care văd un careva potenţial într-o persoană. Un lider nu activează singur ci împreună cu grupul său.)

* Un lider e înîi de toate un ascultător. (Un lider trebuie să posede răbdare suficientă pentru a asculta ideile fiecăruia şi la sfîrşit să ia decizia corectă.)

* Un lider este înconjurat de oameni la fel ca el. (Liderul trebuie să ştie a lucra cu oameni diferiţi ca mai apoi să creeze o echipă cu aceleaşi valori şi principii.)

* Un lider bun simte cînd e nevoie de schimbare. (Nu este indiferent la ceea ce se întîmplă în jurul lui.)

* e  optimist. (Niciodată nu spune niciodată la ceva ce este posibil de înfaptuit prin muncă asiduă.)

Petrecut într-o atmosferă  plăcută, trainingul a fost unul de succes , reuşind să combine utilul cu plăcutul.  Iar pentru a-și forma o  viziune despre leadership și dezvoltarea  personală, cei prezenți au urmărit  un filmuleț care ilustra 29 de chestii pe care trebuie să le faci pentru a fi creativ. Dintre care se  numără:

*  Fă-ți o agendă.

* Dacă ai o idee noteaz-o.

* Fă o listă de priorităţi.

* Scrie cu mîna ta.

* Ia  pauze.

* Ascultă muzică nouă.

* Ffii deschis.

* Niciodată nu te  lăsa învins.

* Odihnește-te

* Sparge regulile.

* Cîntă în duş etc.

 

Ghiluta Oxana

Dialog public „Nu uniforma, ci dress code „

Joi, 8 decembrie, la iniţiativa Academiei de Stiinţe a RM, Ministerul Educaţiei a pus în discuţie problema introducerii obligatorii a uniformei şcolare.  La dialogul public, convocat de către doamna viceministru T. Potîng, au fost prezente toate părţile interesate, mai puţin cei de la Academia de Ştiinţe propriu-zisă.  La masa rotundă s-au găsit reprezentanţi ai părinţilor, printre care şi Dna Valentina Sandu, şefa Centrului Adolecenţilor şi mentor al CLCT, care a avut şi el doi delegaţi, reprezentanţi ai ME, UNICEF, Centrului « Neovita », Centrului pentru Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului, AO « Ionel », de asemenea : 2 directori de şcoală, un vice-director pentru educaţie, şefa DGETS Hînceşti, avocatul parlamentar pentru apărarea drepturilor copilului şi un expert psiholog de la USM.  (De menţionat aici că toţi au fost unanim de acord că această problemă este una minoră şi nu face decît să distragă atenţia de la carenţe mai importante ale sistemului educaţional. « Am impresia că suntem ca nişte struţi, care pentru a evita alte probleme, băgăm capul în uniformă» (expertul CIDDC) ;  “legislaţia actuală avantajează pe toată lumea, atît pe cei care vor uniformă, cît şi pe cei care nu vor, iar discuţia mi se pare oarecum forţată” (vice-directorul pentru educaţie, L.T. « Spiru Haret »). )

Raportul de opinii şi poziţii ale vorbitorilor a fost foarte inegal, cu doar 3 persoane care au pledat pentru şi restul- contra.  În susţinerea obligativităţii uniformei au fost aduse urmatoarele argumente :

  • Pe plan educaţional :
  1. Ar spori disciplina
  2. Ar educa un simţ al esteticului şi ar evita vulgaritatea
  3. Ar spori sentimentul apartenenţei la un grup
  4. Ar mări siguranţa printre elevi
  5. Ar elimina discriminarea printre elevi, realizînd, citez: ”o uniformizare a elevilor”.
  • Pe plan economic :
  1. Ar scuti de nişte cheltuieli în plus pentru vestimentaţie
  2. Ar lupta cu economia tenebră (defapt cel mai ciudat argument al zilei)

La celălalt pol, contraargumentele s-au completat reciproc.

  • Aspectul educaţional :

S-a pornit de la faptul că uniforma, în esenţa ei, nu este decît un element de brand al instituţiei. « Ea vine să întregească o imagine, o tradiţie », « să etaleze o dragoste şi mîndrie a elevilor pentru instituţia lor ». Dar, în situaţia cînd liceul/şcoala nu are experienţa cuvenită, nici reputaţia corespunzătoare, în cazul cînd calitatea educaţiei oferite este inferioară şi nu satisface elevul, uniforma « nu este colac de salvare ». Imaginea nu se poate consolida printr-un « branding artificial », ci doar prin calitatea serviciului oferit .

De asemenea, majoritatea au susţinut că obiectivele importante precum disciplinarea, educarea etică şi estetică trebuiesc realizate prin metode psiho-pedagogice : conversaţie, convingere, stimulare, exemplu pozitiv, etc. « Elevul nu este disciplinat şi educat prin exterior, ci prin interior . Ori, dacă tot îl disciplinăm, atunci îi dăm o uniformă cu care să nu poată alerga pe coridoare ?! ».

Nici problema discriminării nu ar fi soluţionată prin « uniformizarea elevilor ». Or, ierarhizarea socială se poate face prin multe alte instrumente. Să interzicem atunci accesoriile, genţile, banii de buzunar şi tot ce ar manifesta bunăstarea economică ?? Nu ar trebui, mai curînd, să se formeze toleranţă între diferitele pături sociale?! În definitiv, nu putem rezolva nişte probleme de mentalitate prin chestiuni de vestimentaţie.

Pînă la urmă, haina nu este decît o formă de manifestare a stilului şi gusturilor. N-am putea priva elevii de acest drept, atîta timp cît respect legea “unei aparenţe decente”. Deci, “pentru ce să faci schimări de dragul schimbărilor” ?!

  • Aspectul economic

Acest capitol a devenit, în mod deosebit, motiv de controverse şi chiar nedumerire.

Costul unei uniforme variază de la 500 la 1000 lei (doar sacou-pantalon/sacou-fustă), plus costul pentru cămaşă, încălţăminte potrivită ţinutei clasice şi pardesiuri/paltoane adecvate (să nu fie mai scurte decît sacoul). Bineînteles, un om care ţine la igienă şi aspectul său exterior îngrijit, nu poate să-şi procure o singură uniformă. Trebuiesc minim două cotidiene şi o ţinută de sărbătoare. Dar, pe lîngă şcoală, mai avem nevoie şi de haine obişnuite, pentru stradă sau ceremonii. Atunci, haideţi să facem lista celor anual îşi pot permite asemenea cheltuieli pentru haine! Nu putem obliga părinţii la asemenea sarcini dificile, ipocrit spunînd « că-i scutim de cheltuieli în plus ». Să fim serioşi, RM nu se află într-o situaţie economică potrivită pentru aşa ceva.

  • Aspectul legislativ

Cuvîntul obligatoriu în legislaţie atrage după sine cuvîntul sancţiune. Şi oare e normal să pedepseşti cetăţeanul pentru că nu vrea sau nu poate să-şi permită achiziţionarea unei uniforme?!

În concluzie, majoritatea prezentă a sugerat explicitarea sintagmei dualiste de „aspect decent” şi delegarea deciziei despre uniformă administraţiei instituţiilor. Doamna viceministru a conchis prin a reitera că, „obligînd elevii să poarte uniformă, lezăm mult drepturile acestor. Şi nu este cazul s-o facem”.

În speranţa că niciodată nu va fi cazul să se lezeze drepturile cetăţeneşti, am plecat de la masa rotundă fără să înţelegem de unde atîta subită deschidere  din partea presei autohtone (echipele unor 11-12 posturi de televiziune şi radio, atîtea am numărat), pentru o discuţie pe care, inclusiv, ME o considera aproape lipsită de importanţă. Uniforma nu va fi introdusă şi nici nu se plănuia introducerea ei!

Nu uniformă, ci dress code-Social-JurnalTV – Prima televiziune de stiri din Republica Moldova.

Felicia  Russu

Masa Rotunda:“ Cum ne aparam in strada, la discotecă şi pe internet?”

In data de  08.12.2011,  in incinta Direcţiei  Generale Educaţie Tineret şi Sport din mun. Chişinău, a avut loc masa rotunda cu subiectul: “ Cum ne aparam in strada, la discotecă şi pe internet?”.

Au fost invitaţi cîte 5 reprezentanţi din diferite instituţii de învaţămînt,  pentru a se informa şi a propune unele idei  de protecţie.

Pentru a ajunge rapid şi filtrat la conştientizarea problemei, participanţii au avut ocazia să vizioneze filme de scurt metraj la această temă şi apoi să aducă exemple din viaţă.  Fiecare invitat şi-a expus părerea şi a specificat metodele de apărare, pe care le consideră adecvate.

La finele activităţii, în ochii tuturor tinerilor predomina o atitudine de precauţie. Totuşi, paza bună trece primejdia rea.

(mai jos aveti pregatite  citeva  materiale  video)

Ecou al vieţii

Marţi, 6 decembrie, la liceul Teoretic „Petru Zadnipru”, voluntarii CLCT,  prin intermediul teatrului social, au desfăşurat o acţiune de sensibilizare a tinerilor, cu genericul: „Viaţa ta are prioritate !”. Astfel, autoarea piesei Romina Chetraru, alături de colegii din consiliu, a oferit o importantă lecţie socială elevilor din liceu, prin prezentarea piesei, menite să ofere vieţii adolescentine culoare şi sens.

Ne-a bucurat cu prezenţa dna Valentina Sandu, şefa  Centrului Adolescenţilor din cadrul DGETS, care a elucidat într-o manieră deosebită importanţa vieţii omeneşti. Pe lîngă aceasta, cu ajutorul copiilor şi profesorilor prezenţi, dar şi cu participarea unui jurist licenţiat, s-a enumerat multitudinea drepturilor şi obligaţiilor tinerilor, conştientizîndu-se, astfel,  rolul acestora în procesul de emancipare socială a personalităţii.

O altă dovadă a elanului creator manifestat în rîndul tinerilor, a fost demonstrată de cître eleva Diana Eneche. Micul recital de poezii patriotice, semnate de ea, cheamă spre elogierea şi respectarea leagănului naţional, românesc.

Membrii CLCT au destins atmosfera prin intermediul unei activităţi de cunoaştere şi familiarizare a participanţilor. Astfel, voluntarii au oferit tinerilor speranţa stabilităţii sociale şi siguranţa într-o viaţă mai bună, le-au insuflat dorinţa de developare şi perfecţionare a personalităţii.

Olaru Catalina